Foștii patroni arabi de la unitatea de creștere și valorificare a puilor din Târgu Jiu, Avicola, dar și cei care au fost directorii companiei, au primit pedepse la grele la Curtea de Apel Craiova. Astfel, unul dintre oamenii de afaceri sirieni, care administra o firmă fantomă, a primit o pedeapsă cu exeutarea, cu toate că la Tribunalul Gorj primise o condamnare cu suspendare. „Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţi. Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Gorj şi de partea civilă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Gorj împotriva sentinţei penale nr. 77/09.05.2018 pronunţate de Tribunalul Gorj în dosar nr. 7554/95/2015.
Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată, atât sub aspectul laturii penale cât şi sub aspectul laturii civile şi rejudecând: Înlătură atât aplicarea art. 86 ind. 1 – art. 86 ind. 4 C.p. de la 1969 cât şi dispoziţia de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei referitor la inculpatul Abdulmounim Alzaid şi dispune ca inculpatul Abdulmounim Alzaid să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare care i-a fost aplicată în regim de detenţie. Deduce din pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu începând cu data de 01.07.2015 până la data de 22.01.2016 inclusiv. Înlătură dispoziţia de ridicare a măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 29D/P/2015“, se arată în sentința Curții de Apel Craiova, care este definitivă.
S-a anulata ridicarea sechestrului
De asemenea, instanța de judecată nu a fost de acord cu ridicarea sechestrului asigurator: „Obligă pe inculpaţii Raicu Daniel Marian, Dumitraşcu Sorin Gabriel, Iordache Constantin, Al Borayashi Taha, Abdulmounim Alzaid şi Zayed Hussein la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate pentru perioada începând cu data producerii obligaţiei fiscale principale şi până la data stingerii acesteia prin plată, respectiv până la data de 28.10.2016, în condiţiile Codului de procedură fiscală, prin raportare la obligaţia fiscală principală în cuantum de 453506 lei care a fost achitată de inculpaţii Al Borayashi Taha (450291 lei – ordin de plată nr. 14/27.10.2016) şi Moubarak Mahmoud Sleiman (4500 lei – chitanţa TS421 nr. 10000128041 din 28.10.2016). Menţine măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa nr. 29D/P/2015 până la concurenţa sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate pentru perioada începând cu data producerii obligaţiei fiscale principale şi până la data stingerii acesteia prin plată, respectiv până la data de 28.10.2016, în condiţiile Codului de procedură fiscală. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizi“, se mai prezintă în hotărârea judecătorească.
Circuite financiare fictive
Ancheta în cazul fostei unități Avicola din Târgu Jiu a început în anul 2012. Ofițerii de la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Gorj s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că reprezentanții Avi Instant au efectuat activități comerciale cu reprezentanții unui grup de firme pentru care s-au întocmit documente contabile pentru tranzacții fictive. În același timp, Garda Financiară a sesizat penal aceste tranzacții derulate, care vizau și livrări cu caracter intracomunitar. În anul 2015, dosarul s-a reunit și cercetările au fost efectuate de ofițerii Biroului de Combatere a Criminalității Organizate și Terorismului Craiova.
Moubarak Mahmoud Sleiman s-a stabilit în România în anul 1998 și a derulat, împreună cu tatăl său, timp de zece ani, mai multe afaceri legate de producția și comercializarea de carne de pui. Potrivit oamenilor legii Moubarak Mahmoud Sleiman a inițiat înființarea unor societăți „fantomă“ în România și Bulgaria pe care le controla prin diverse persoane interpuse „având ca scop crearea unor circuite evazioniste care erau folosite de diverși terți beneficiari, atât pentru emiterea și înregistrarea în contabilitate a unor facturi ce atestau operațiuni fictive, în scopul eludării taxelor datorate statului, cât și prin efectuarea unor livrări fictive”, se arată în rechizitoriu.
Schema se baza pe o reglementare valabilă în privința livrărilor în Uniunea Europeană. Astfel, livrarea de produse între două firme din țări diferite este scutită de plata TVA. Firma furnizoare nu achită TVA în țara în care este înregistrată. Obligația de a colecta și de a plăti TVA revine firmei care primește marfa și o dă în consum. Anchetatorii spun că se simula livrarea de produse de carne de pui în Bulgaria, dar, în realitate, produsele ajungeau tot pe piața românească, dar la un preț cu 24% mai mic în perioada respectivă, cât era cota TVA, iar profitul obținut era mult mai mare.